Visez Acasă

Numără-ţi paşii , visele aşteaptă 
Acolo , departe , într-o mare moartă
Unde gândurile ar vrea să iasă
Să-şi croiască drum înapoi acasă .

Singur , iar obstacolele-s multe
Nu e nimeni aici să mă asculte
Am doar norii negri şi natura
Fără dragoste , doar ura .

Sunt liber , însă tot mai departe
De mult prea iubita noapte 
Prea multă lumină pe drumuri obscure
Prea multe feţe palide şi dure .

Fiecare zi , o altă şansă , alt drum
Un nou început clădit din scrum 
Acum îmi simt pleoapele grele
Ploaia rece se joacă cu ele . 

Visele mele toate-s despre , 
Noi , zâmbind , trecând peste 
Nici umbra nu ţi-o mai zăresc 
Nici măcar sufletul grotesc . 

Amintirile ard , deşi sunt vii
Nu te simt , deşi îmi scrii
Nu te vreau , deşi tânjesc
Despre noi îmi amintesc .

Cu soare-n ochi şi vânt în faţă
Rece , trăiesc altă dimineaţă
Primăvara e aici , e frumoasă
Şi toate visele mă duc acasă . 

Viaţa mea a devenit o poezie 
Pe hârtie , şi noaptea o scrie 
Sub un Cer senin visez 
Clipe de sublim şi le pictez .

Trăiesc un vis , sau poate 
Visez că trăiesc departe
În ale nopţii şoapte calme 
Ce mă cuprind ca două palme .