luni, 15 aprilie 2013

Minte Pierdută

Dimineaţa-n zori , după nori 
E răsăritul , arde-n culori
Mă trec fiori , vrei să zbori
Zâmbeşte , iubeşte până mori .
Şi liniştea e tot ce mai am
Din podea-n tavan , după paravan
În trecut , doar în vis mă înălţam
Tot acolo , să cad obişnuiam .

Caut simplitatea , dar mă complic
Caut pacea cu dragoste , şi strig
Că ar trebui să o creez în schimb
Sunt mic , dar prin ambiţie conving.
Îmi uit rolul , îmi pierd sensul 
Încă o dată mă lupt cu stresul
Îngrop cuvinte , dezgrop progresul
Timpul e tăcut şi-l opresc , punct . 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu