O secunda din mine ...

 Fac un salt peste maturitate  
 Mă perind pe lângă o mare majoritate 
 Cu creiere spălate , îndoctrinați 
 Cu mâinile calde , speriați . 
  
 Mereu m-am simțit atras de imposibil 
 Chiar și când mă adânceam în penibil 
 Două foi și un creion erau mereu în decor  
 Las inima pe schiță , nu o să mor ! 
  
 Mă trece un fior când scriu despre trecut 
 De aceea trăiesc clipa și uit ce am avut 
 Uit cum am fost , văd doar cum sunt ,  
 Un copil teribil cu foarte mult avânt . 
  
 Poate că-s matur în anumite privințe ,  
 În altele poate nu îndeplinesc cerințe  
 Văd partea plină , îmi echilibrez viața  
 Și nici în întuneric nu-mi pierd speranța !  
  
 Îmi feresc fața , de aceea port mască 
 Nu-mi ascund trecutul , dar am cască  
 Am greșit , sunt om și îmi cer scuze  
 Pentru sentimentele care mi-au adus acuze. 
  
 Încă mă feresc de diavol și de supușii săi 
 Văd viața cu alți ochi , ochi răi 
 Dumnezeu încă e cu mine , simt asta 
 De aceea îmi car crucea , ocolind prăpastia. 
  
 Scriu cu suflet , încă mai am unul 
 Din suflet, spun că îmi aștept rândul 
 Pentru suflete străine , mană cerească 
 Cuvintele te hrănesc , nu te iau de nevastă . 
  
 O zi proastă mă pune pe gânduri 
 Zâmbesc și mă pierd printre rânduri 
 Departe de scânduri și de ocolișuri 
 Rămân simplu ca o lamă cu două tăișuri ! 
  
 Nu știu ce vine , însă nu mă sperii 
 Aștept în colțul meu , venirea primăverii 
 Vreau ca fluturii să-mi bucure stomacul 
 Să mă-ncânte , privind cenaclul . 
  
 Am scris destule , dar abia am început 
 Urmează-mi pașii ca un fluture tăcut  
 Nu lăsa în urmă clipele ce curg ,  
 Zâmbește, transformă-le în amurg !