Nu e nimic , doar o schiţă
Un suflet , o foaie şi o peniţă
O lumină albastră în temniţă
Închisă de mişei fără voinţă.
Ochi mari şi putrezi în abis
Privesc în gol în spaţiu închis
E tot ce au , cu lacrimi au scris
Cu suflet deschis şi au promis .
Linia de sosire e singura scăpare
Singurul premiu , c-am vărsat sudoare
Am pus preţ pe lucruri mici , care
Azi îmi sunt unica valoare .
Mi-am promis să fiu , să scriu
Chiar şi din suflet pustiu
Din adâncul vieţii , din sicriu
Pot , fac şi îndur ce-i timpuriu .
Ca dintr-un acvariu cu prădători
Ma înalţ şi plutesc printre nori
Viaţa e frumoasă şi dimineaţa-n zori
Până când adorm cu visuri în culori.
Am plâns , am râs , sunt fericit
Am iubit , am rănit , dar m-am trezitt
Am ţipat , m-am ascuns , dar am zâmbit
Sunt aici şi rămân până la infinit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu